Recent, la summitul Forumului Internațional al Transporturilor din 2019 de la Leipzig, Germania, m-am întâlnit cu Emma Sophia MacLennan, fondator și director general al Alianței de Est pentru Transport Sigur și Durabil (EASST). Această organizație nonprofit din Regatul Unit activează în vederea îmbunătățirii securității rutiere din 14 de țări din Europa de Est și de Sud-Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală, unde numărul deceselorrutiere sunt deosebit de mari și cel de autovehicule este în creștere.
MacLennan mi-a spus cum organizația sa a ajutat Moldova să progreseze de la a fi “una dintre cele mai periculoase țări pentru utilizatorii drumurilor la una dintre cele mai sigure din Europa de Est, cu un record de siguranță rutieră mai bun decât SUA”.
Americanii (și alți turiști) călătoresc din ce în ce mai mult către o gamă mai largă de țări din părți mai puțin dezvoltate ale lumii, unde numărul deceselor cauzate de trafic este cel mai mare. Cunoașterea obiceiurilor și legilor locale este importantă, deoarece coliziunile rutiere -- nu terorismul, bolile infecțioase, criminalitatea sau accidentele aviatice -- reprezintă cea mai mare amenințare la adresa siguranței și rămân principalul ucigaș al americanilor sănătoși care călătoresc în străinătate, potrivit Departamentului de stat al SUA.
Dna MacLennan și colegul său Serghei Diaconu, directorul regional al EASST inclusiv pe teritoriul Moldovei, care oferă expertiză în domeniul aplicării legii și instruire polițienească în diferite țări, au răspuns la întrebări pentru Forbes cu privire la activitatea lor în general și pentru a menține rezidenții în Moldova -- și călătorii care vizitează acolo -- în siguranță.
Răspunsurile au fost editate pentru lungime și claritate.
Care este obiectivul EASST?
Emma MacLennan: EASST este o rețea de lideri locali foarte talentați și pasionați în domeniul siguranței rutiere, care lucrează pe tot parcursul anului pentru a menține siguranța rutieră pe agenda publică din țările lor. Misiunea noastră este de a salva vieți și de a preveni traumatismele, făcând transportul rutier mai sigur, mai ecologic și mai durabil pentru generațiile viitoare.
De ce a ales EASST țările în care activează?
EM: Multe dintre țările noastre partenere EASST împărtășesc provocări comune, inclusiv numărul înalt al accidentelor rutiere. Deoarece multe sunt state post-sovietice, ele împărtășesc o istorie a standardelor sovietice de proiectare a drumurilor, a practicilor de aplicare a legii, a intervențiilor de urgență și a abordărilor similare în materie de guvernanță. Din punct de vedere istoric, societatea civilă nu a jucat un rol important în procesul decizional. Partenerii EASST schimbă acest lucru și sunt foarte respectați pentru rolul pe care îl joacă în reducerea accidentelor rutiere.
Ați participat la sesiunea panelului „elaborarea orientărilor pentru siguranța rutieră globală până în 2030 – în pregătirea celei de-a 3-a conferințe ministeriale globale privind siguranța rutieră”, organizată la recentul summit găzduit de Forumul Internațional al Transporturilor, o organizație interguvernamentală cu 60 de țări membre din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Care a fost obiectivul dvs.?
EM: Punctul cheie a fost acela că deceniul de acțiuni al ONU și obiectivul de reducere a deceselor rutiere au avut un impact pozitiv în țările în care funcționează EASST. În țările în care siguranța rutieră nu a fost niciodată discutată într-un spațiu public cu siguranță că acum face parte din agenda politică. În cadrul viitoarei conferințe ministeriale globale, care va avea loc anul viitor în Suedia, consider că va fi esențial să se ajungă la un acord cu privire la un obiectiv reînnoit pentru următorul deceniu, pentru a menține ritmul și pentru a ține cont de guverne.
Cum s-a adaptat activitatea EASST la obiectivul general al sesiunii?
EM: Am folosit exemplul Tadjikistanului, unde lucrăm din 2014. Noul ambasador tadjic în Regatul Unit mi-a spus recent: „acum cinci ani nimeni nu a vorbit despre siguranța rutieră în țara mea. Acum fiecare departament guvernamental discută despre aceasta.” Deceniul de acțiune al ONU ne-a oferit un cadru în care să lucrăm și să realizăm reforme.
Ați menționat progresul extraordinar făcut de unul dintre partenerii EASST și modul în care eforturile sale au ajutat la schimbarea Moldovei “de la una dintre cele mai periculoase țări pentru utilizatorii drumurilor la una dintre cele mai sigure din Europa de Est.” Cum ați caracteriza siguranța rutieră în Moldova atunci când EASST a început să lucreze acolo?
EM: Îmi amintesc de partenerul meu EASST, Serghei Diaconu, spunând “va fi imposibil să se atingă siguranța rutieră în Moldova. Guvernul nu este interesat.” Poliția a fost extrem de prost echipată, prost plătită și slab pregătită. Corupția era un fenomen răspândit. O fotografie pe care o avem din 2010 arată portbagajul unui vehicul poliției rutiere din Moldova pe care l-am oprit aleatoriu (foarte tipic, de aproximativ 30 de ani); avea o anvelopă cheală, o baterie ruginită și atât. În interiorul vehiculului puteați vedea drumul prin podea!
Drumurile erau fie abia traversabile, fie letale. Nimeni nu purta centuri de siguranță, având cel mai mare consum de vin pe cap de locuitor de pe pământ (vinul moldovenesc este superb și un produs important de export), conducerea sub influența băuturilor era ceva firesc. Practic, nu exista nicio reglementare a standardelor vehiculelor, permisele de conducere puteau fi ușor cumpărate, iar pietonii erau expuși în special la un design rutier necorespunzător. Era într-adevăr la cel mai jos nivel.
Serghei Diaconu: A existat o lipsă de interes din partea autorităților pentru a rezolva problema; a existat un nivel ridicat de corupție, deoarece Poliția rutieră s-a concentrat mai mult pe “colectarea” amenzilor (care au fost, de fapt, mită) decât pe siguranță, iar infrastructura rutieră și aplicarea legii au fost slabe.
Care este situația de referință atunci când a fost în cel mai rău caz și ce este acum?
SD: În 2008, au fost îregistrate 509 de decese; în 2018, numărul a scăzut la 272, aproape jumătate. În 2009 am lansat o campanie răspândită de siguranță rutieră și am solicitat guvernului să acorde o atenție mai mare. În 2010, guvernul a decis să reformeze Consiliul Național pentru Securitatea Circulației Rutiere (CNSCR); fiind adoptat un plan de acțiuni corespunzător. De exemplu, în 2012 a fost inițiată o reformă a Poliției rutiere și o serie de campanii orientate către siguranța rutieră, promovate pe scară largă de ONG-uri, cu sprijinul autorităților. Inspectoratul național de patrulare nou creat a primit echipamente moderne, mașini, uniforme și instruire (40% din foștii ofițeri de poliție rutieră și-au pierdut locul de muncă care au fost evaluați; o nouă generație de ofițeri de poliție motivați fiind angajați în sistem.
În anul 2013 primul sistem de supraveghere video a traficului rutier lansat ca proiect pilot în Chișinău, acoperind 47 dintre cele mai periculoase intersecții. Până la sfârșitul anului, a contraveniențilorpeste 100,000 de amenzi electronice. Încrederea în poliție a crescut de la mai puțin de 20% la mai mult de 43% în 3 ani de reformă.
Ați spus că Moldova are în prezent un record de siguranță mai bun decât Statele Unite. Ați putea califica acest lucru?
EM: în baza raportului Organizației Mondiale a sănătății privind starea globală a siguranței rutiere, pentru SUA și Republica Moldova se aplică următoarele date privind numărul de decese la 100,000 de locuitori:
| Anul de Raport | Anul de colectare a Datelor | SUA | Moldova |
|---|---|---|---|
| 2009 | 2007 | 13.9 | 15.1 |
| 2013 | 2010 | 11.4 | 13.9 |
| 2015 | 2013 | 10.6 | 12.5 |
| 2018 | 2016 | 12.4 | 9.7 |
Care au fost principalele domenii vizate și care a fost abordarea fiecăreia?
SD: Corupția și mita în rândul ofițerilor de poliție rutieră: A fost creată o unitate de combatere a dării și luării de mită. Toate mașinile noi de poliție au fost echipate în interior și în exterior cu camere video și capacitate de înregistrare a sunetului. Ofițerii de poliție au fost instruiți să refuze mita și au fost lansate campanii de motivare a participanților la trafic pentru a raporta corupția. A fost instalată o linie telefonică dedicată pentru a raporta mită și acte de corupție.
Consumul de alcool (conducerea automobilului în stare de ebrietate): A fost inițiată o operațiune a poliției la nivel național numită "Nopți Albe", cu scopul de a demotiva oamenii să bea și să conducă. Pe drumurile principale și cele mai periculoase intersecții, fiecare șofer era oprit și impus să treacă un test la alcoolemie. În prima noapte, în capitala Chișinău, de exemplu, 117 de șoferi au fost prinși în stare de ebrietate. Presa a fost invitată să monitorizeze operațiunea și să raporteze rezultatele. În primele luni, aproape 10% dintre șoferi au fost prinși în stare de ebrietate; după șase luni, numărul a scăzut la 7%; iar după 2 ani, numărul a scăzut la mai puțin de 1%. Sancțiunile pentru contravenienți au crescut dramatic.
Utilizarea centurii de siguranță: O campanie răspândită de încurajare a utilizării centurii de siguranță a fost implementată de un ONG și sprijinită de poliție și guvern. Utilizarea raportată a centurilor de siguranță pe bancheta din față a crescut de la aproximativ 30% în 2009 la aproximativ 80% în 2018.
Excesul de viteză: Au fost puse în aplicare un sistem de supraveghere video și utilizarea de noi echipamente (pistoale radar) de către ofițerii de poliție, precum și o creștere semnificativă a amenzilor pentru depășirea vitezei.
Îmbunătățirea reglementărilor și a aplicării legii: Amenzile pentru toate încălcările au crescut semnificativ în ultimii 10 ani.
Care au fost cele mai mari provocări?
SD: Mentalitatea post-sovietică atât a utilizatorilor drumurilor, cât și a funcționarilor. „Asta e și nimic nu se poate face”, „nu încercați să schimbați sistemul, deoarece se poate înrăutăți”, „aceasta nu este cea mai mare problemă a noastră” și „este mai ușor să plătești mită unui polițist decât să fii penalizat”, au fost unele dintre frazele pe care le-am auzit frecvent. De asemenea, a existat o rezistență ridicată din partea „sistemului” la schimbare și o lipsă de resurse, inclusiv echipamente.
Au existat rezultate care au fost deosebit de surprinzătoare?
SD: Lupta împotriva condusului în stare de ebrietate. A scăzut de la peste 10% la mai puțin de 1% printre conducătorii auto care conduc sub influența alcoolului!
Au existat factori unici în Moldova care au făcut ca obiectivele să fie atinse?
EM: Cred că voința politică, și știu că EASST și Serghei au jucat un rol imens în asta!
SD: Voință politică și un ONG extrem de activ și dedicat.
Cum a fost posibil să se atingă acest obiectiv într-o perioadă atât de scurtă de timp? (Aproximativ 10 ani.)
SD: Au contribuit cu toții la schimbările legislative, inclusiv creșterea amenzilor, măsurile anticorupție, reforma poliției, sistemele automate de supraveghere video, implicarea activă a comunității și presei.
EM: Când începeți de la zero este mai ușor să faceți o îmbunătățire mare!
Sunt realizările din Moldova obiective realiste pentru alte țări din regiune?
EM: DA. La EASST folosim expertiza lui Serghei, iar el a consiliat forțele de poliție și a desfășurat cursuri de formare în multe dintre celelalte țări partenere. El este întotdeauna bine primit, pentru că el înțelege provocările și istoria lor, și el vorbește o limbă pe înțelesul tuturor.
Poate fi replicat “modelul” Moldovei cu succes?
EM: Sunt sigură, cu sprijinul politic potrivit, poate!
Pentru mai multe informații despre munca EASST, faceți click aici. Pentru a citi mai departe, click aici, aici, și aici.
Pentru a afla mai multe despre summitul Forumului Internațional al transporturilor din 2019, faceți click aici.
